Bullying la Questfield International College, educație privată fără transparență

Contextul educațional contemporan impune instituțiilor de învățământ o responsabilitate clară în gestionarea situațiilor de bullying, fenomen ce afectează profund integritatea emoțională și dezvoltarea copiilor. Răspunsul instituțional trebuie să fie structurat, transparent și documentat pentru a asigura un cadru sigur și echitabil pentru toți elevii. Analiza unui caz recent din cadrul unei școli private din zona Pipera evidențiază dificultățile și lacunele în aplicarea acestor principii fundamentale.

Bullying la Questfield International College, educație privată fără transparență

Investigația redacției se bazează pe documente și corespondență oficială care semnalează un caz de bullying sistematic petrecut pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei unui elev, care au inclus solicitări scrise de intervenție, au rămas, potrivit materialelor analizate, fără răspunsuri scrise concrete sau măsuri instituționale documentate. În plus, fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, este citată într-un dialog direct cu familia copilului, exprimând o poziție interpretată ca presiune de retragere, subliniind libertatea familiei de a părăsi școala.

Semnalarea și evoluția bullyingului sistematic

Potrivit documentelor puse la dispoziție, elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive repetate, inclusiv jigniri, umiliri publice și excludere socială, manifestate în prezența cadrului didactic titular. Familia a transmis multiple sesizări scrise către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, solicitând intervenții clare. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete sau implementarea unor planuri de intervenție. Intervențiile descrise au fost, predominant, informale și verbale, fără documentare oficială sau monitorizare formală, ceea ce, potrivit familiei, a permis escaladarea fenomenului.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu scop discreditant în cadrul colectivului de elevi. Aceasta nu a fost folosită în scop educațional sau protectiv, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare, conform relatărilor și documentelor analizate. Specialiști consultați consideră această practică ca fiind o formă agravată de bullying, cu impact sever asupra dezvoltării emoționale a copilului. Lipsa unor reacții instituționale ferme și documentate la această formă de stigmatizare agravează situația și indică o posibilă tolerare a fenomenului în mediul școlar.

Lipsa reacțiilor instituționale documentate și efectele acestei absențe

Deși familia a acționat constant și a transmis sesizări explicite și cronologice, nu există în materialele puse la dispoziție dovezi ale unor proceduri interne declanșate, sancțiuni aplicate sau măsuri de consiliere psihopedagogică implementate. Gestionarea cazului a rămas predominant informală, bazată pe promisiuni verbale și minimalizarea gravității situației. Această abordare a contribuit, conform familiei, la transferul responsabilității către aceasta, iar problema a fost prezentată ca o dinamică de grup sau un conflict minor, generând presiuni pentru retragerea copilului din instituție.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea bullyingului

În baza documentelor analizate, cadrele didactice au fost informate în mod repetat asupra situației, însă nu există dovezi ale unor intervenții ferme sau consemnate oficial care să oprească comportamentele agresive. Lipsa măsurilor scrise și a monitorizării formale transmite un semnal de toleranță în cadrul colectivului, ceea ce poate perpetua fenomenul. Managementul educațional a comunicat preponderent verbal și informal, fără să documenteze decizii sau să stabilească responsabilități clare, ceea ce contravine așteptărilor unei instituții care își promovează standarde ridicate privind siguranța și dezvoltarea armonioasă.

Presiunea de retragere și declarația fondatoarei Școlii Questfield Pipera

Un moment definitoriu pentru înțelegerea reacției instituției îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unui dialog direct cu familia, ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Acest enunț, relatat de familie și nesusținut de un punct de vedere oficial al școlii, este interpretat editorial ca o manifestare a unui mecanism de excludere mascată, care mută accentul de pe protecția copilului pe considerente economice și administrative. Redacția nu atribuie intenții, ci evidențiază efectul instituțional al acestei poziționări în contextul unui caz de bullying sistematic.

Documentare formală insuficientă și impactul asupra confidențialității

Reacția conducerii la sesizările repetate a constat într-un document informal de tip Family Meeting Form, fără stabilirea unor responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete, ceea ce limitează trasabilitatea și verificabilitatea intervențiilor. Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor legate de situație, însă nu există dovezi ale unor măsuri concrete în acest sens, iar informațiile ar fi ajuns în mediul școlar, generând presiuni suplimentare asupra copilului vizat. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Răspunsul instituțional și reacția abia după implicarea juridică

Potrivit datelor analizate, reacția mai fermă a conducerii a apărut abia după opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării unei echipe de avocați și a notificărilor cu caracter juridic. Această întârziere în manifestarea unei reacții oficiale ridică întrebări privind criteriile ce determină declanșarea unui răspuns instituțional și indică o prioritizare a intereselor administrative în detrimentul protecției imediate a copilului.

În acest context, Școala Questfield Pipera este supusă unei analize critice privind capacitatea de a gestiona adecvat situații de bullying și de a asigura un mediu educațional sigur și protejat.

Minimalizarea problemelor și comunicarea publică a instituției

Într-un email adresat părinților în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice în mod direct sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare poate fi interpretată drept o tentativă de diminuare a responsabilității instituționale și ridică semne de întrebare asupra sincerității comunicării publice a școlii.

Contactele post-retragere și potențiale consecințe asupra copiilor

După retragerea copiilor de la Questfield, părinții au raportat contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ din zona Pipera, în care copiii au fost descriși negativ, cu referiri la probleme de disciplină sau comportament, fără susținere documentară oficială. Redacția tratează aceste informații cu seriozitate și solicită clarificări publice din partea părților implicate, deoarece astfel de practici pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea copiilor.

• Semnalări scrise repetate către conducere și cadre didactice
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
• Presiuni pentru retragerea copilului din școală
• Documentare informală și insuficientă a intervențiilor
• Întârzierea reacției oficiale până la implicarea juridică
• Minimalizarea fenomenului în comunicarea publică
• Posibile consecințe negative după retragerea copilului

În lumina acestor constatări, cazul Questfield International College ridică întrebări fundamentale despre modul în care instituțiile private gestionează responsabilitatea față de protecția elevilor în fața fenomenelor de bullying și despre standardele de transparență și responsabilitate administrativă aplicate.

Încheiem această investigație cu o invitație deschisă către părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze redacția la [email protected], pentru a contribui la o informare cuprinzătoare și responsabilă a opiniei publice.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro